Parintii mult prea structurati, prea implicati in vietile academice ale copiilor lor le-ar putea face mai mult rau decat bine.Asta spune Bill Deresiewicz, autor al Oaia Perfecta: Educatia gresita a Elitei Americane si Calea catre o Viata plina de Satisfactii. Acesta scrie ca „[pentru studentii] urmariti toata viata de frica esecului – de multe ori, in prima instanta, de teama ca parintii sa nu ii vada nereusind in viata – costul faptului ca raman in urma, chiar si temporar, nu numai ca incepe sa se concretizeze, dar devine existential.”
Am vazut daunele create si am auzit destule povesti. Cand eram in facultate, discutam cu alti studenti despre sperantele, visurile lor si ce isi doreau cu adevarat sa faca in viata. Cele mai frecvente raspunsuri erau de genul parintii vor ca eu___.
Acestia erau copiii acelor parinti care pun fiecare detaliu la punct, care seteaza telurile extrem de sus si care le furau libertatile emotionale si intelectuale. Stand acolo, imi povesteau despre situatiile lor de un succes iesit din comun, timp in care realizau cat de nefericiti erau cu vietile lor.
In 2013, au inceput sa apara stiri ingrijoratoare in privinta sanatatii mentale a studentilor din facultati.
Un anumit studiu din anul precedent i-a atras atentia lui Charlie Gofen, fostul director al Scolii Latine din Chicago. Conversand prin email cu un coleg, Gofen i-a mentionat statisticile descoperite in respectivul studiu. L-a intrebat, „Crezi ca parintii elevilor de la scoala noastra ar prefera sa isi vada copiii depresivi la Yale sau fericiti la Universitatea din Arizona?”
Colegul sau a raspuns, „Parerea mea este ca 75 la suta din parinti ar prefera sa isi vada copiii depresivi la Yale. Parintii considera ca elevii isi pot indrepta starile emotionale pana ajung la varsta de 20 de ani, dar nimeni nu s-ar putea intoarce atat de usor sa isi reia studiile la Universitatea Yale.”
Studiul din 2012 a inclus peste 4.7 milioane de studenti din 400 de campusuri. 95% dintre directorii centrelor de indrumare din cadrul respectivelor campusuri raportau ca numarul de studenti care prezinta probleme psihologice grave ridica din ce in ce mai multe semne de intrebare si motive de ingrijorare.
70% dintre reprezentanti au spus ca numarul de studenti afectati de tulburari psihologice a crescut in ultimul an si au raportat ca 24.5% dintre acestia administrau medicamente psihotrope.
In 2013, Asociatia Universitatilor Americane pentru Sanatate a demarat o noua cercetare. Chestionand aproximativ 100 000 de studenti din 153 de campusuri diferite, s-a putut face o evaluare a starii lor de sanatate. Acesti studenti au fost intrebati despre experientele personale si intr-un anumit stadiu dintr-o perioada de 12 luni:
• 84.3% se simteau acaparati de volumul de munca
• 60.5% se simteau foarte tristi
• 57.0% se simteau foarte singuri
• 51.3% se simteau coplesiti de anxietate
• 8.0% se gandeau foarte serios la suicid
Scolile studiate includeau campusuri din toate cele 50 de state si variau de la mici colegii liberale de arta pana la facultati importante din Ivy League. Problemele ce tineau de sanatatea mentala si care prezentau un motiv de ingrijorare nu au fost semnalate doar in facultatile de renume, ci peste tot.
Putem observa ca acest fenomen afecteaza studenti din sute de scoli de ranguri diferite. Se pare ca tulburarile ce tin de sanatatea mentala nu au aparut datorita volumului de munca impus de o scoala elitista, ci datorita unor aspecte din copilarie.
…
Citeste continuarea articolului aici: Cercetarile demonstreaza daunele mentale pe care le pot cauza parintii implicati excesiv in vietile copiilor lor
